Lipsa de aer sau greutatea în respirație este una dintre cele mai înspăimântătoare senzații pe cere le poate resimți un om. În termeni medicali, dificultatea în respirație poartă denumirea de dispnee și este una dintre cele mai neplăcute, incomode și problematice senzații.

În funcție de tipul ei, dispneea poate fi prevenită, tratată sau ameliorată, de aceea este necesar să nu ignori aceste stări.

Ce este dispneea și cum se manifestă?

Dispneea este considerată a fi o dificultate respiratorie și totodată o afecțiune care este caracterizată de schimbarea ritmului și a intensitatii respiratiei. Această reprezintă și un simptom al bolilor cardiace și respiratorii, dar se intalneste și în cazurile nepatologice, precum efortul fizic intens.

De cele mai multe ori, oamenii care suferă de dispnee au senzația că nu pot respira, că nu primesc aer suficient sau că nu îl primesc atât de repede pe cât organismul lor are nevoie. Pacienții simt că nu pot imita o nouă respirație înainte de expirația anterioara, iar cele două etape – inspirația și expirația- se suprapun într-un mod deloc confortabil.

Dispneea poate avea un debut progresiv, devenind din ce în ce mai grea pe parcurs, sau un debut brusc, fără un motiv justificat.

Simptomele dispneei

Simptomele acestei afecțiuni depinde de cauza și de gravitatea afectiunii. Dacă patologia se extinde pe o perioada mai lungă de timp, simptomele sunt persistente și intense. În cazul unei dispnei nepatologice, simptomele încetează imediat ce a fost încheiat efortul fizic.

Principalele simptome ale dispneei sunt:

• respirație grea
• diverse zgomote în timpul respirației
• lipsa de aer
• senzație de sufocare
• senzație de strângere a pieptului

Cauzele dispneei

Cauzele dispneei sunt multiple și au etiologii diferite, ce sunt clasificate în funcție de cât de afectat este organismul. De regulă, principalele cauze pot fi:

• Bronhopulmonare -astm, bronșită cronică, pneumonie, embolie pulmonară, obstrucția căilor respiratorii, pneumotorace, infecțîi, fragilitatea oaselor cutiei toracice, scolioză în stadiu avansat;
• Neurologice – afecțiuni ale sistemului nervos, paralizii de nervi;
• Metabolice – reducerea gradului de oxigenare a țesuturilor;
• Cardiace – insuficientă cardiacă, infarct miocardic, hipotensiune arterială, scăderea/creșterea bruscă a frecvenței cardiace;
• Alergii severe;
• Hiperventilația
• Anemie;
• Anxietate;
• Atacuri de panică;
• Sarcina – mai ales în ultimele luni.
• Insuficiență cardiacă congestivă

Cauzele nepatologice reprezintă anumite circumstanțe ce pot provoca sau agrava o dispnee:

• Altitudini mari
• Aer poluat
• Temperaturi extreme
• Efort fizic intens
• Excesul ponderal (obezitatea)

Dispneea de efort, adică cauza nepatologica, apare în mod normal atunci când un om depune un efort fizic intens și dispare imediat după încheierea efortului. În cazul în care respirația grea persistă mai mult timp după, sau apare după un efort fizic moderat, dispneea este considerată a fi patologică și trebuie investigată.

Factorii de risc

Principalii factori care pot agrava dispneea sunt:

• unele substanțe chimice
• fumatul
• fum de țigară sau fum poluant
• praf
• polen
• substanțe la care persoană este alergică
• mucegai
• încăperi închise, neaerisite
• stările de panică
• stările de anxietate profundă
• slăbiciunea musculară, în special a mușchilor implicați în respirație (diafragmul)
• niveluri scăzute de hemoglobina

Tipuri de dispnee

Dispneea este clasificată în funcție de cauze și de felul în care acționează în corp. Astfel, principalele tipuri ale acestei afecțiuni respiratorii sunt:

• Ortopneea – dispneea care apare atunci când persoană stă în poziție șezândă sau întinsă.
• Platipneea- accentuarea respirației dificile când pacientul se ridică în picioare, asociată frecvent cu o scădere a nivelului de oxigen.
• Trepopneea- dispneea care se simte când persoană stă întinsă pe o parte, dar nu pe cealaltă. Rezultă din afecțiuni ale unui singur plămân, o singură bronhie, o jumătate din inima.
• Dispneea nocturna- apare doar în timpul nopții
• Tahipneea- respirăție grea și accelerată
• Bradipneea- respirație grea și încetinită
• Dispnee inspiratorie- inspirația este dificilă
• Dispnee expiratorie- expirația este dificilă
• Dispnee mixtă, o combinație între mai multe părți afectate

Dispneea la copii

În cazul copiilor, cele mai frecvente cauze ale acestei afecțiuni sunt:

• Infecții respiratorii acute
• Astm
• Crup (laringotraheobronsita)
• Epiglotita
• Aspirarea de corp străin
• Bronșiolita
• Rinită alergică
• Cetoacidoza diabetică
• Abscess peritonsillar
• Hipertrofia amigdalelor palatine
• Macroglosia (mărirea limbii)
• Atrezie coanala
• Tracheomalacie
• Laringomalacia
• Fibroză chistica
• Bronsiectazii
• Disfunctia de corzi vocale
• Deformări ale peretelui toracic
• Slăbiciunea mușchilor respiratori

Dispneea la femeia gravidă

Dispneea este o afectiune des intalnita la femeile însărcinate, fiind determinată de modificările care apar odată cu sarcina. În primul trimestru de sarcina, respirația poate fi afectată de creșterea hormonului progesteron, care determina o respiratie mai rapidă, mai intensă și mai profundă. Pe măsură ce sarcina avansează și ajunge în ultimul trimestru, respirația poate deveni din ce în ce mai greoaie, că urmare a maririi uterului care exercită o presiune asupra diafragmului și a plămânilor.

În cazul în care constați că respiri cu dificultate în mod constant, recomandarea noastră este să consulți un medic, întrucât dispneea poate fi un simptom al anemiei.

Semnele alarmante ale dispneei

Trebuie să consulți de urgență un medic, atunci când respiri foarte greu și prezinți în plus următoarele semne alarmante:

• senzație de greutate la nivelul toracelui, mai ales dacă se asociază cu transpirații și greață
• senzație de constricție toracică
• stridor (un sunet înalt când tragi aer în piept) sau respirație șuierătoare (wheezing)
• palpitațîi (simți că inima bate rapid sau neregulat)
• durere în piept care iradiază în brațe, în spate, gât și mandibulă
• greață
• Buzele și unghiile au devenit vineții
• amețeală, afectarea stării de conștientă
• febra înalta

Riscurile și complicațiile dispneei

În funcție de durata perioadei în care respiri greu și a caracterului dispneii – intermitent sau permanent, pacienții pot prezenta unele simptome mai grave. Astfel, lăsată netratată, dispneea duce la amețeli și dureri de cap, frisoane, febră sau colorarea tegumentelor în albastru. De asemenea, o altă complicație o reprezintă apariția senzației de leșin.

Metode de tratament

Tratamentul dispneei este format atât din măsuri generale, cât și din medicație. Cele mai folosite tipuri de medicamente sunt bronhodilatatoarele, corticosteroizii, morfină în doze mici, dar și benzodiazepinele.

Înainte de stabilirea diagnosticului clar, medicul îți va face o anamneză, adică îți va pune o serie de întrebări care îl vor ajuta să te îndrume spre efectuarea investigațiilor corecte.

În anamneză, întrebările despre dispnee la care medicul dorește să afle răspunsuri sunt:

• Când a început
• Dacă a început brusc sau treptat
• De cât timp durează
• Dacă anumiți factori (cum ar fi frigul, efortul, expunerea la alergeni sau poziția culcat) declanșează sau înrăutățesc dispneea
• Dacă există și alte manifestări, cum ar fi tușe sau durere
• Dacă fumezi
• Dacă ai fost diagnosticat cu boli pulmonare sau cardiace
• Dacă în familia ta există rude care au hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică sau dislipidemie (lipide crescute)
• Dacă ai factori de risc pentru tromboembolism venos, cum ar fi o intervenție chirurgicală sau o călătorie pe distanță lungă, recente

În funcție de rezultatul anamnezei, medicul te poate îndruma spre investigații precum:

• Pulsoximetria – pentru a află nivelul saturatiei de oxigen din sânge
• Radiografia pulmonară
• Analize de sânge
• Electrocadriografie – ECG

Tratamente generale

Pacienții care suferă de dispnee regulată, ocazională sau constantă pot experimenta câteva metode de tratament care ii vor ajuta să-și îmbunătățească calitatea respiratiei. Astfel, poți încerca:

• Respirația cu buzele întredeschise
• Poziție aplecată în față
• Poziție în picioare, cu spatele sau brațele sprijinite
• Poziționare în decubit lateral stâng sau drept (pe o parte)
• Dormitul într-o poziție cât mai relaxantă
• Folosirea unui ventilator
• Menținerea unei ferestre deschise mereu
• Exerciții regulate, de preferat în aer liber
• Renunțarea la fumat
• Oxigenoterapia – reprezintă o tehnică medicală care are rolul de a compensa deficitul de oxigen din corp, prin creșterea concentrației de oxigen în aerul expirat. Procedura se efectuează într-o camera hiperbară și este recomandată pentru o mulțime de afecțiune datorită beneficiilor pe care le aduce sănătății tale.

Prevenirea dispneei

Poți preveni dispneea doar atunci când cunoști factorul care a cauzat-o. În acest sens, poți lua următoarele măsuri care te vor ajută să previi boala, dar și să eviți agravarea unei dispnee cronice în cazul în care există deja:

• Renunta la fumat
• Nu fuma pasiv
• Nu te expune la poluanții atmosferici
• Menține o greutate normală a corpului
• Evita temperaturi extreme

În zilele noastre, dispneea este o problema des întâlnită, mai ales în rândul oamenilor tineri. Indiferent de tipul ei, recomandarea noastră este să o tratezi cât mai repede cu ajutorul unui medic. De asemena, fă tot ce poți pentru a preveni apariția ei și pentru a-ți păstra starea de sănătatea într-o formă cât mai bună.